Primul tau costum realizat la comanda – cateva sfaturi

Datorită exploziei de site-uri dedicate modei bărbăteşti, tot mai mulţi bărbaţi tineri sunt interesaţi să-și comande un costum la comandă. Pe tot mai multe pagini web, precum tumblr.com sau instagram.com, putem vedea, prin capitalele europene ale modei, ca Florenţa, Milano sau Londra, domni purtând diferite modele de costume bărbăteşti impecabil croite. Spun "europene" pentru că, în general, croitorii formaţi în Europa (în special dacă este vorba de Marea Britanie, Italia sau Franţa) sunt cei mai buni din lume. Desigur, nici ai noștri nu sunt mai prejoși. Naţionalitatea lor contează mai puţin decât locul unde şi-au desfăşurat pregătirea.

Ar trebui să menţionez, din capul locului, că inainte să am propria mea casă de modă, nu eram complet străin de domeniul croitoriei. Un unchi de-al meu este croitor şi asta mi-a oferit şansa de a purta, încă de tânăr, costume făcute special pentru mine. Unele din costumele pe care le port astăzi au mai bine de 10 ani şi au suferit multe modificări, între timp. Poate că unele sunt puţin strâmte, dar încă le port cu plăcere.

Când merg la diverse evenimente din lumea modei, alţi bărbaţi mă întreabă, adesea, tot soiul de lucruri despre croitorie, și nu doar pentru că dețin propriul atelier de croitorie, ci și pentru că mai mereu port costume făcute la comandă. Pentru ca știu că majoritatea dintre voi nu sunteți o autoritate în domeniu croitoriei, am decis, deci, să adun la un loc toate sfaturile pe care le pot oferi pe această temă. Vă invit să le citiţi in primul rand ca venind de la un "client cu experienţă", dincolo de calitățile mele de critic de modă, fiind vorba strict de preferinţe personale, în adevăratul sens al cuvântului.

Croitoria este, aşadar, în primul şi în primul rând un proces de colaborare. Veţi obţine cele mai bune rezultate atunci când formaţi o echipă împreună cu croitorul. Până să dețin propria casă de modă și propriul atelier de croitorie, un croitor cu care am lucrat cu ceva timp în urmă, mi-a spus: "sacoul pe care îl fac pentru tine are la bază caracterul tău, silueta ta. Totul se rezumă la cum interacţionez cu clientul. Unui alt tip, cu aceeaşi conformaţie ca tine, i-ar putea trebui cu totul altceva".

Mai mulţi croitori au menţionat, lucru demn de amintit, faptul că cei mai agreabili clienţi cu care lucrează nu sunt cei bogaţi, care intră şi comandă câte 10 costume odată, pentru serviciu (şi da, chiar se întâmplă şi aşa ceva), ci, dimpotrivă, aceia care sunt mai entuziaşti şi mai implicaţi în proces. Croitorii înşişi au ales acest domeniu de activitate pentru că sunt pasionaţi de crearea de costume. Evident, deci, că le place să lucreze cu clienţi pasionaţi, la rândul lor, de costume.

Diferenţa dintre costumele făcute la comandă şi cele făcute pe măsură

Există câteva idei complet greşite privind procesul de a croi un costum şi noţiunea de costum făcut la comandă.

Să definim, în primul rând, ce este un costum făcut la comandă sau, cum îl numesc americanii, "bespoke". Un costum făcut la comandă implică, în esenţă, realizarea unui tipar unic de hârtie, potrivit numai şi numai ţie.

Un costum făcut pe măsură sau Made To Measure, este cu totul şi cu totul altceva. Se bazează pe tipare (numite şi "şabloane") deja existente. Acestea sunt modificate pe alocuri, astfel încât costumul să îţi vină mai bine decât ţi-ar veni unul luat de-a gata, din raft. Tiparele pot fi modificate pentru indivizi mai scunzi, mai înalţi, mai solizi sau mai uscăţivi. Astfel, se vor potrivi mai bine respectivei conformaţii fizice. Aceste tipare, însă, nu se pot adapta fizicului unui om care are, de exemplu, o mână mai lungă decât cealaltă, sau un umăr mai ridicat decât celălalt (şi ambele sunt situaţii destul de frecvent întâlnite). In acest caz, ai nevoie de un ostum la comanda.

Costumul făcut pe măsură (made to measure) ocupă un respectabil loc secund, imediat după cel făcut la comandă, şi este cu siguranţă superior celui luat de-a gata, din raft, pe care majoritatea domnilor îl cumpără. De ce? Pur şi simplu pentru că nu există niciun bărbat cu conformaţia "38-M". Se poate întâmpla să ai 100 de cm la nivelul pieptului şi 81 de cm în talie, dar acelaşi sacou este croit şi pentru bărbatul care are 100 de cm la piept şi 91 de cm în talie. Aşa cum puteţi deduce, asta înseamnă că acel sacou va fi prea larg în talie pentru dumneavoastră.

A treia opţiune este, aşadar, să luaţi un costum de-a gata, din magazin şi să-l duceţi la un croitor pentru retuşare. Mai mult ca sigur că o să vă vină mai bine decât înainte, iar dvs. veţi arăta, în consecinţă, mai bine decât înainte.

Acum că am clarificat aceşti termeni, să trecem mai departe şi să vedem de ce ar alege un domn să meargă la croitor pentru un costum la comandă. Iată ce este şi ce implică un costum făcut la comandă:

Ce înseamnă şi ce vă poate oferi croitoria de articole la comandă:

• O şansă să vă procuraţi un costum care vă vine foarte bine

• O şansă să vă rafinaţi stilul, profitând de experienţa croitorului

• Ocazia de a vă crea un articol vestimentar potrivit personalităţii dvs.

• Oportunitatea de a conversa pe tema vestimentaţiei cu oameni cu gusturi similare

Ce NU vă poate oferi croitoria la comandă:

• O baghetă magică pentru a vă face să arătaţi mai atletic, mai înalt, mai bine făcut, mai prezentabil.

• Un raport bun calitate/preţ, în cazul în care alegeţi un croitor foarte costisitor, de renume, dacă luăm în calcul toţi factorii (discutabil).

• Croitoria la comandă nu este o necesitate absolută, în zilele noastre, pentru cei ce caută articole vestimentare care să arate decent.

Să începem, aşadar, cu punctele negative.

Am întâlnit adesea o concepţie greşită privind hainele şi croitoria, atât pe forumuri cât şi în simple discuţii amicale, pe tema vestimentaţiei. Cred că pot să-mi dau seama de unde provine şi am senzaţia că are de-a face cu felul în care este prezentată croitoria în media.

Sună cam aşa:

"James Bond poartă costume croite pe Saville Row. Dacă merg la un croitor de pe Saville Row, o să arăt şi eu ca James Bond".

Sau aşa:

"Acea vedetă arhicunoscută purta un smoching făcut la comandă de Giorgio Armani sau de Tom Ford, la festivitatea aceea. Dacă merg la aceeaşi firmă şi îmi comand acelaşi smoching, atunci o să arăt şi eu ca Vedeta Arhicunoscută".

James Bond, sau indiferent la care actor vă referiţi, este un tip bine făcut şi, din nefericire pentru noi, ceilalţi, care nu suntem „un James Bond”, întotdeauna într-o foarte bună formă fizică, nu o sa aratam la fel de bine. Croitoria poate să facă multe lucruri, dar, din păcate, nu poate să ne facă nici mai arătoşi, nici mai laţi în umeri, nici mai subţiri în talie. Poate numai să ne facă, mai mult sau mai puţin, să arătăm astfel. De fapt, pe cei mai mulţi dintre noi ne-ar avantaja chiar foarte mult un pic de mişcare şi un costum de-a gata, retuşat puţin să vină mai bine.

Unii comandă un costum şi se aşteaptă să îl vadă sclipind magic, la ultima probă de retuş. Poate pentru că au cheltuit foarte mult pe el, poate pentru că au apelat la acelaşi croitor ca vedeta pe care încearcă să o imite. Din nefericire, acesta rămâne, în fond, doar un costum.

Spun asta pentru că, dacă, atunci când intraţi într-un atelier de croitorie, vă aşteptaţi cumva să ieşiţi arătând ca luat direct de pe covorul roşu, probabil că veţi ieşi uşor dezamăgit. Este un alt motiv des întâlnit pe site-urile de modă pentru bărbaţi – "pur şi simplu nu a ieşit aşa cum mă aşteptam!". Soluţia, deci, este să fiţi realist în aşteptări şi să ştiţi în ce privinţe vă poate ajuta un costum la comandă.

Ca și în România, în toate oraşele mari din Marea Britanie şi din Italia există croitori buni. Din păcate, multe pagini web care abordează tema croitoriei în Marea Britanie se rezumă la a menţiona Londra şi atât. Saville Row aproape că a devenit o marcă în sine şi, deşi reputaţia locului este binemeritată, să spui că singurul loc unde poţi să-ţi faci un costum bun e Saville Row e ca şi cum ai spune că singurii doctori buni sunt cei care au cabinetele pe Harley Street, Londra. Într-adevăr, experienţa şi talentul croitorilor de pe Saville Row sunt excepţionale, la fel cum este şi calitatea croielii. Sigur, însă, că şi preţurile sunt pe măsură.

Dacă îţi poţi permite să apelezi la un croitor de pe Saville Row, serviciile lui sunt, cu siguranţă, un răsfăţ de lux. Dacă dispui de un buget mai restrâns, însă, cercetează puţin prin împrejurimi. Cred că în majoritatea oraşelor din Marea Britanie poţi să îţi faci, pentru aproximativ 1.200 de lire, un costum la comandă bun, dintr-un material simplu, de calitate, făcut de asemenea în Marea Britanie (în Leeds, în Yorkshire sau în Edinburgh, Scoţia). Dar noi suntem români, și nu toți avem ocazia, dorința sau posibilitatea să mergem acolo. În Italia preţurile sunt aceleaşi, în euro, dar, la fel ca în cazul Londrei, ele cresc dacă alegeţi o firmă de renume din Napoli sau Roma. Desigur, și la atelierul nostru de lux Filip Cezar, prețurile sunt tot in euro.

Alegerea materialului

Dacă acesta este primul dvs. costum şi nu e destinat unei nunţi, atunci e indicat să alegeţi un material uni, gri simplu sau bleumarin. Acestea sunt cele mai versatile culori şi veţi putea asorta costumele la cele mai multe combinaţii vestimentare, de exemplu cu cămăşi albastre, albe sau roz. Dacă alegeţi orice altă culoare, costumul devine mai puţin versatil.

Nu alegeţi un material negru pentru un costum întreg. Costumele negre se poartă numai la înmormântări sau la evenimente oficiale. Arată cu adevărat bine doar în contrast cu pielea non-caucaziană (e.g: persoane de etnii non-europene). Chiar şi atunci, materialul negru, expus la o anumită lumină, poate arăta lucios şi ieftin, indiferent cât de scump este el, de fapt. Dacă vreţi o nuanţă foarte închisă, cereţi-i croitorului să vă arate un material albastru – miez de noapte. Este o nuanţă apropiată de negru (bleumarin închis) şi arată mult mai bine, indiferent de tonul pielii. De asemenea, există culori care nu se potrivesc cu o piele închisă sau orientală, pentru că vă fac să păreţi palid sau obosit. Un costum gri sau bleumarin se potriveşte perfect oricărei nuanţe de piele.

Costumele în carouri, fie ele mici ("Prince of Wales") sau mari, sunt recomandate doar celor mai experimentaţi în materie de costume. Poate ca in momentul de faţă, fiind la primul costum realizat la comandă, sunteţi încă un novice.

Compoziţia materialului

Dacă aveti ocazia sa mergeți, sau locuiţi chiar în Marea Britanie sau în jumătatea nordică a Europei și aveți un eveniment deosebit, vă recomand, pentru primul costum, un material fie 100% lână, fie un amestec de lână cu caşmir, având în vedere climatul.

Nu alegeţi materiale care conţin vreo formă de fibre sintetice (nailon, poliester etc.). Deşi sunt mai ieftine decât lâna, reprezintă, sincer, o mare greşeală. După numai câteva luni, vor arăta ca foştii dvs. pantaloni din şcoala generală şi vor avea posteriorul lucios.

Nu vă lăsaţi păcăliţi de preţ. În acest aspect al croitoriei bărbăteşti, preţul nu este neapărat relevant şi nu indică întotdeauna calitatea. Poate că până acum obişnuiaţi să cumpăraţi haine scumpe, de firmă, şi să vedeţi preţul ca pe un indice al calităţii. Vă puteţi lăsa pradă obişnuinţei, gândind că un material mai scump este cu atât mai bun calitativ. În mod ciudat, nu este cazul aici.

Atâta timp cât materialul conţine exclusiv lână, puteţi găsi materiale atât rezistente în timp cât şi elegante, la preţuri modeste. Modelul materialului poate că nu va fi aşa de elaborat, în cazul celor mai ieftine, dar cum sunteţi la primul costum şi optaţi pentru un material uni, asta oricum nu va conta.

În ce priveşte inul, deşi e un material natural, rezistent, are totuşi un temperament mai imprevizibil. Inul se mototoleşte uşor, iar majoritatea bărbaţilor din Marea Britanie şi Statele Unite sunt obişnuiţi să evite apariţia cutelor în haine. De asemenea, inul se poate lăsa în timp. De exemplu, printre multe altele, am o pereche de pantaloni din pânză de in, 100%, şi, deşi iniţial erau strânşi pe picior, acum, după câteva spălări, arată largi şi deformaţi. Costumele de in, în esenţă, arată bine când sunt purtate de domnii italieni, în timp ce îşi sorb cafeaua espreso şi îşi mănâncă pastele cu sos în marile palate din Florenţa, Napoli sau Roma. Dacă locuiţi în altă parte, ceva s-ar putea pierde din peisaj.

Greutatea materialului

Dacă aveți vre un eveniment in Marea Britanie sau în jumătatea nordică a Europei, vă recomand un material care are cel puţin 280 - 340 de grame. Acesta este un standard privind densitatea materialului. Eu, personal, consider că această greutate se potriveşte perfect și climei din România. Materialele mai uşoare sunt ideale pentru clima României mai ales pe timp de vară, dar îţi poţi "simţi" mai bine costumul atunci când este făcut dintr-o stofă mai densă.

Dacă vizitați o regiune mai caldă a Europei, atunci suntem geloşi pe dvs. şi puteţi, desigur, să optaţi pentru un material mai uşor. Însă, aveţi grijă: un material mai uşor face mai multe cute. Dacă, de exemplu, pe sub sacou, purtaţi o cămaşă cutată, increţită sau chiar creponată, acele cute pot deveni vizibile şi prin sacou, dacă este croit dintr-un material uşor. Tot aşa, în cazul pantalonilor din material uşor, e posibil ca liniile lenjeriei să devină vizibile prin posteriorul pantalonilor, când vă aşezaţi pe scaun sau vă ridicaţi.

Prima vizită la croitor (selectarea materialului şi efectuarea măsurătorilor)

Să nu vă simţiţi grăbiţi în vreun fel. Dacă vă simţiţi astfel, nu este un semn bun. Indiferent de cât plătiţi pentru costum, trebuie să vi se ofere timp să luaţi în considerare toate opţiunile, atât în ce priveşte designul, cât şi materialul.

Pe de altă parte, trebuie să ţineţi seama de sfatul croitorului. Nu îi cereţi să realizeze un costum într-o manieră cu care fie nu este de acord, fie nu este obişnuit. Chiar dacă îl convingeţi, cel mai probabil nu va ieşi bine, caz în care vă veţi fi irosit nu numai timpul, ci şi banii.

Cereţi să vă arate câteva articole de care se ocupă la momentul respectiv. Nu costă pe nimeni nimic şi majoritatea croitorilor vă vor arăta cu plăcere şi mândrie ce alte articole ştiu să lucreze. Dacă nu doresc să o facă, acesta este un alt semnal de alarmă. Dacă printre celelalte articole nu vedeţi nimic pe gustul dvs. (în ce priveşte detaliile de lucrătură, nu culoarea sau textura materialului ales de client), atunci probabil că ar fi mai bine să căutaţi alt croitor.

Efectuarea măsurătorilor. Important

Nu vă încordaţi abdomenul. Repet, nu vă încordaţi abdomenul. Dacă nu cumva aveţi de gând să pierdeţi multe kilograme până la ridicarea costumului, atunci nu are niciun rost să încercaţi să păreţi mai slab decât sunteţi. Nu uitaţi: croitorul va realiza costumul în baza măsurilor pe care vi le ia astăzi. Dacă vă ascundeţi 8-9 centimetri din burtă în timp ce vă ia măsura în talie, nu vă veţi alege decât cu o pereche prea strâmtă de pantaloni, în câteva săptămâni, care oricum va trebui retuşată, ceea ce va însemna alt timp irosit.

Nu staţi în poziţie de drepţi.

Este într-adevăr foarte tentant. Vrem să ne etalăm cea mai bună postură, cu umerii pe spate şi capul ţinut sus. Adevărul este că cei mai mulţi dintre noi nu stau, în viaţa de zi cu zi, precum gărzile Palatului Buckingham. Problema cu o astfel de poziţie (la prima măsurătoare, dar şi la următoarele retuşări) este că nu îi veţi da croitorului ocazia să observe eventualele neajunsuri în ce priveşte aspectul costumului, aşa cum va arăta el când staţi în poziţia dvs. obişnuită, naturală. Aşa că nu staţi ca un soldat, la măsurători. Staţi în poziţia dvs. preferată. Este ciudat, dar să faci asta poate fi mai complicat decât pare, pentru că ştiţi că sunteţi observat şi că trupul vă este trecut în revistă. Încercaţi asta acasă, de câteva ori, înainte să mergeţi la croitor.

Croitorul este amicul dvs. profesionist, nu vă este prieten din copilărie

La acest capitol eu însumi am probleme, pentru că îmi plac hainele şi îmi place procesul prin care mi se pregătesc alte haine. Îmi place, aşadar, să vorbesc mult „când merg la croitor”. Inevitabil, dvs. şi croitorul veţi avea multe interese comune, iar de multe ori, pe măsură ce vă realizează alte şi alte articole, vă veţi împrieteni cu acesta. Şi atunci de ce spun să nu vă trataţi croitorul ca pe un prieten vechi?

Am citit poveşti îngrozitoare pe internet, în care între client şi croitor se înfiripase o prietenie prea puternică şi, ca urmare, clientul nu mai avea curajul să ridice problema diverselor nemulţumiri privind hainele, de teamă să nu distrugă relaţia creată. Aşadar, în majoritatea cazurilor, costumul ajungea să fie doar o risipă de timp şi bani, mai ales dacă el nu putea fi reparat cu uşurinţă (majoritatea aspectelor unui costum pot fi retuşate, însă, astfel încât să fie pe gustul clientului, cu excepţia celor care implică lăţimea umerilor, care este mai greu de modificat).

Bazaţi-vă pe bun simţ şi maniere. Fiţi amiabil cu croitorul dvs. Păstraţi însă o relaţie de natură profesională. Ea va fi utilă în caz că va fi vreodată nevoie să îi atrageţi atenţia asupra unui detaliu care nu vă este pe plac, depistat pe măsură ce costumul se apropie de definitivare. Pe măsură, însă, ce vă familiarizaţi cu procesul şi, poate, comandaţi alte şi alte articole, acest aspect devine mai puţin important.

Prima şi a doua probă a costumului

Acesta este momentul în care croitorul aşează tiparul de canava al articolului neterminat direct pe dvs. şi îi face retuşuri, folosind propria experienţă, dar şi indicaţiile dvs. (de exemplu, cât de strâns vreţi să vină pe piept sau cât de largi vreţi să fie reverele). Dacă nu aveţi idee în legătură cu aceste aspecte, nu intraţi în panică: cel mai bine este să ascultaţi de sfatul croitorului. El are ani de experienţă în domeniu şi ştie ce i se potriveşte cel mai bine unui bărbat cu construcţia dvs. Puteţi aduce şi nişte poze, dacă vreţi să îi indicaţi cam ce vă doriţi.

Unii croitori vă cer să veniţi la mai multe probe decât alţii. Nu contează câte probe vă cere, ci numai dacă posedă sau nu un ochi format în a depista defectele.

Ultima probă (ridicarea costumului)

Am mai observat, ascultând experienţele altora, tendinţa unora de a opta pentru costum care să vină "perfect", fără o singură cută, fără nicio mişcare a pieselor componente ale costumului. S-ar putea să enunţ o idee controversată, dar eu nu cred că există un asemenea costum, încât să vină "perfect".

De-a lungul timpului, am comandat multe costume şi am lucrat cu mulţi croitori. Unii erau cunoscuţi şi practicau tarife ridicate, alţii mai puţin. Am învăţat însă un lucru – costumul întotdeauna se va mişca, dacă tu însuţi te mişti. Corpul uman este imperfect. E, de exemplu, am un umăr mai ridicat decât celălalt. Nu numai atât, dar acelaşi umăr pare să fie adus şi puţin mai în faţă decât celălalt. Cu alte cuvinte, umerii mei nu sunt perfect simetrici. Nu este ceva ce poţi observa vreodată cu ochiul liber şi, în plus, majoritatea oamenilor prezintă această asimetrie. Am remarca, însă, o foarte uşoară problemă legată de zona gulerului, când mă mişc foarte mult.

Prin "problemă" înţeleg că, orice costum aş purta, nu reuşesc să fac sacoul să stea 100% drept pe gulerul cămăşii, pe absolut 100% din durata purtării. Numai manechinul din magazin reuşeşte asta. Nu mă înţelegeţi greşit, mă simt cel mai bine când port un costum făcut la comandă, dar nu am niciodată acel look "100% perfect neted peste tot", pe care îl poţi observa pe un manechin de croitorie (mai ales după ce am apucat să mă mişc puţin în costum). Asta se întâmplă pentru că un manechin de plastic este turnat perfect, cu o postură impecabilă şi umeri şi braţe perfect simetrice. Umerii mei par să se deplaseze în direcţii opuse.

Un avertisment privind detaliile adăugate "la comandă"

S-ar putea să nu vă placă ce urmează să vă spun. Mulţi bărbaţi care comandă primul lor costum îi cer croitorului să adauge diverse detalii excentrice, pentru a le arăta altora că poartă un costum făcut la comandă sau pentru a-şi "exprima personalitatea". De exemplu, una dintre butonierele manşetei este tivită cu aţa roşie, sau o dublură cu un model inedit (sau, şi mai rău, tricoul echipei de fotbal preferate, cusut în interior). Sau un tighel de culoare neobişnuită, la rever. Aşa ceva reprezintă apogeul kitsch-ului. Nu numai atât, dar le arată şi celor care se pricep cât de cât la costume croite la comandă că dvs. nu ştiţi mai nimic în acest domeniu.

Un gentleman nu are nevoie să strige tuturor că el poartă un costum croit la comandă. Tăietura şi materialul vorbesc de la sine. Ba mai mult, chiar daca si in Romania sunt croitori buni, abia relativ recent a devenit un lucru acceptabil să intri, pur şi simplu, în atelierul unui croitor din afara de pe Saville Row.

Înainte trebuia să fii "introdus" de altcineva croitorului. Într-atâta de discret era procesul. Ţineţi minte asta şi folosiţi-o ca punct de referinţă. Fiecare are gusturile lui, dar, pe interiorul sacoului, eu recomand o dublură uni, de culoarea materialului. O găsesc mai elegantă decât una roşie sau în dungi colorate. Şi nu te vei sătura de ea la fel de repede ca de cea roşie, sau cu vreun model ostentativ.

Câteva sfaturi

Iată câteva dintre preferinţele mele personale în ce priveşte costumele şi cravatele. În mod cert nu sunt reguli de bun gust, dar sunt sigur că vor fi de folos unui om pentru care domeniul costumelor croite la comandă este complet nou şi necunoscut. Sau chiar şi tânărului care nu a mai purtat costume, dar doreşte să înceapă să adopte un stil mai formal.

• Amestecul de prea multe modele e vulgar. Dacă aveţi un costum dintr-un material cu model (carouri etc.), nu vă recomand o cravată cu model, ci una uni.

• În ce priveşte batista de buzunar, eu prefer una albă, simplă, care să se vadă numai puţin. Albul se potriveşte la orice şi nu atrage atenţia, ca cele colorate sau cu modele complicate.

• Ignoraţi vedetele autoproclamate, erijate în "regi ai stilului" pe Instagram. Cele mai multe din hainele lor sunt pur şi simplu prea strâmte. Scopul hainelor făcute la comandă este acela de a flata (sau de a ascunde) fizicul. Pentru un bărbat de peste 25 de ani nu este deloc flatant să îşi comande haine în care arată ca un şcolărel îmbrăcat cu uniforma de anul trecut, care i-a rămas mică. Există o diferenţă între haine adunate pe corp şi haine mulate pe corp. Mie îmi place stilul strâmt, dar dacă simţi la un moment dat că sacoul te strânge şi nu te poţi mişca în voie (sau, ca să mă exprim mai franc – doamnelor, nu citiţi mai departe – dacă îţi simţi părţile intime frecându-se de costumul tău făcut la comandă), înseamnă că acel costum e prea strâmt. Dacă simţi că sacoul te jenează la subraţ şi, când închizi nasturele din faţă nu poţi să respiri, atunci sacoul este pur şi simplu prea strâmt. Nu le cereţi croitorilor să vă facă hainele atât de strâmte.

Cum ne lăudăm cu costumul croit la comandă

Când veţi începe să purtaţi costumul pe care l-aţi comandat, în mod ideal, veţi face o impresie bună în locurile pe care le frecventaţi. În mod şi mai ideal (o formulare nu prea fericită, gândesc), veţi primi complimente pentru ţinuta dvs. Unii se vor încumeta, poate, să vă întrebe unde vi l-aţi făcut sau ce marcă este. Veţi răspunde doar că vi l-a făcut un croitor.

Dacă gândiţi că preţul costumului a fost ridicat, nu îl dezvăluiţi, ci evitaţi politicos întrebarea, în cazul în care veţi fi întrebaţi. Să dezvăluiţi preţul este, din nou, un gest de prost gust.

Dacă sunteţi foarte înalt, ca mine (sau un domn mai scund, sau unul pasionat de sala de forţă, cu umeri gigantici), oamenii vor deduce, probabil, că nu aveţi de ales şi că un costum făcut la comandă este singura dvs. opţiune. Dacă, însă, sunteţi un tip de conformaţie "obişnuită", majoritatea oamenilor nu vor privi cu ochi buni ceea ce constituie, în fond, o investiţie de lux, din moment ce un costum de-a gata, din raft, ar fi suficient, cred ei.

Singurele persoane cu care puteţi discuta în voie despre costumul dvs. făcut la comandă este croitorul, persoana iubită, familia şi cel mai bun prieten (dacă aceştia sunt interesaţi). Dacă nu, păstraţi totul pentru dvs.

Acum, mergeţi şi daţi comandă pentru primul dvs. costum făcut la comandă.

Croitoria, văzută geografic

Până să am propria mea casă de modă, în ce priveşte croitorii, nu am colaborat doar cu profesionişti din Marea Britanie şi Italia, cu toate ca am fost de multe ori acolo. Am preferat de multe ori să aleg un croitor cu experiența din România. Pe de o parte pentru că asta se potriveşte itinerarului călătoriilor mele de afaceri, pe de alta pentru că prefer atât stilul croitoriei de pe "bătrânul continent", cât şi casele de modă şi ucenicii pe care acestea îi pregătesc. Asta înseamnă că poţi găsi croitori talentaţi și la noi, ca și în "lumea nouă", fie că e vorba de America, fie că ne referim la Australia.

Am văzut destui pe Instagram sau pe tumblr.com. Dar, atenţie. Aceşti "regi ai Instagram-ului" (fie că sunt croitori, sau clienţi fideli ai acestora), pot adesea să exagereze, tinzând către un stil ostentativ, provocator.

Suntem români și sunt sigur ca majoritatea dintre noi nu avem ocazia să mergem la Fashion Week şi la Pitti Uomo, și atunci acest stil nu este cel spre care ar trebui să ne orientam, ca novice în domeniul costumelor croite la comandă. Vreţi doar să arătaţi elegant, îmbrăcati cu bun gust, dar nu atât de mult încât oamenii să se uite la dvs. din partea opusă a camerei, încercând să îşi dea seama dacă sunteţi conştient că aveţi o cravată ridicolă, sau de ce batista dvs. din buzunarul de la piept stă să cadă, în vreme ce dvs. sunteţi convins că aduceţi o inovaţie modei, imitând ceva văzut pe Instagram.

Nu pot să vă recomand, personal, cu tot atâta tărie, nici un croitor din afara Marii Britanii sau Italiei, aşa cum pot să vă recomand croitori recunoscuţi din România cu care am colaborat sau lucrează deja pentru atelierul meu. Cu toate astea, destui croitori din America şi Asia par competenţi. Este demn de remarcat că ei nu par constrânşi de tradiţie, precum cei din Marea Britanie şi Italia, însă acest stil poate fi mai mult pe gustul unui client tânăr, care nu vede rostul acelor tradiţii sau coduri vestimentare. Nu există răspunsuri corecte şi greşite.

Personal, întotdeauna am preferat ca și model de inspirație fie rigiditatea croitorilor britanici, fie blândeţea absolut necesară a croitorilor italieni. Mulţi croitori moderni de modă bărbătească din America sau Australia tind să amestece şi asorteze elementele după bunul plac (sigur, cu excepţia foarte formalei şcoli de croitorie de pe Coasta de Est a Americii, cu care, însă, nu am avut ocazia să lucrez).

Un ultim avertisment privind "Sprezzatura".

Atenţie la "sprezzatura": oricine pretinde că prezintă sau reprezintă "sprezzatura" (arta italiană de a fi îmbrăcat nonşalant, spontan, neglijent) în mod cert nu posedă nici o urmă a acestei calităţi. Nu faceţi aşa ceva. Îmbrăcaţi-vă cu hainele şi uitaţi de ele.

Nu petreceţi ore întregi în fața oglinzii, construind şi căutând cu ardoare un anume stil aparent răvăşit sau neglijent. Nu încercaţi din răsputeri să păreţi neîngrijit. Puneţi-vă cravata şi ieşiţi pe uşă. Nu este nici o ruşine în a arăta de parcă ai făcut intr-adevăr un efort să arăţi îngrijit.

Oamenii care irosesc ore întregi încercând să pară că nu au făcut niciun efort să arate bine, arată de parcă au făcut un efort, ore în şir.

Personalitatea dvs. este cea mai bună expresie a stilului.